Dacă te invit la Marșul pentru Viață, vei veni alături de mine?

În primul rând îți mulțumesc pentru că îmi citești articolele. Dacă te ajută, te inspiră, te bucură, atunci consider că ele sunt de folos. După cum probabil ai observat, în ultimele postări am ales să vorbesc mai puțin despre mine și mai mult despre cauzele pe care le susțin (dar și asta înseamnă că afli lucruri despre mine, despre ceea ce consider că mă reprezintă).

Anul acesta, pe 25 martie, în toată România va avea loc Marșul pentru Viață. Poate că ai fost la celelalte marșuri, poate nu. Întrebarea este: vei veni anul acesta alături de mine și alături de miile de români care cred că viața este cel mai de preț dar? Eu sper că da. Poate că te vei întreba de ce ar fi important să vii. Uite un articol al unei femei din Statele Unite ale Americii, care cred că te va ajuta să te edifici. În el ea a spus lumii de ce va merge la Marșul pentru Viață  care a avut loc la Washington, vineri, 27 ianuarie, 2017. Poate că, în aceste rânduri, vei găsi motive suficient de importante încât să găsești puterea de a  îți arăta compasiunea pentru cei mai vulnerabili dintre noi.

Ea este Deanna Wallace și a scris următoarele gânduri:

“La Marșul pentru Viață de vineri, mă voi alătura zecilor de mii de luptători pro-viață, de toate vârstele, rasele, genurile, religiile și opțiunile politice pentru a plânge pierderea vieților a mai mult de 57 de milioane de copii nevinovați de când Roe vs Wade a făcut ca avorturile la cerere să fie legale în toată America. Aceasta va fi o adunare de oameni ce vin de pretutindeni din țară și fiecare dintre noi mărșăluiește din motive diferite. Unii vin la marș deoarece au trecut prin experiența dureroasă a avortului, unii au pierdut frați și surori prin avort, unii vin din motive religioase, unii vin pentru a susține alegerile non-violente iar alții vin pentru a promova feminismul pro-viață. Dar eu… Eu mărșăluiesc pentru cei nedoriți.

Imaginează-ți că există 3 copilași. Două fete și un băiat. Ei sunt nenăscuți, neplanificați și din toate punctele de vedere, nedoriți.

Copilul # 1 va fi cel mai mare ca vârstă;  e fată; mama ei o va naște la numai 14 ani. Va crește neglijată și văzând lucruri pe care niciun copil nu ar trebui să le vadă. Va fi dată spre adopție la vârsta de 5 ani.

Fratele ei mai mic, copilul # 2, se va naște doi ani mai târziu, când mama copiilor va avea 16 ani. Și el va fi neglijat și mai mult decât atât, va fi și abuzat de câțiva dintre iubiții mamei lui. El va avea 3 ani când toți cei 3 copii vor fi dați spre adopție.

La final apare și mezina familiei, copilul # 3, care se naște când mama are 19 ani. Nu va petrece mult timp alături de mamă, dar puținul timp petrecut cu ea va fi marcat de neglijență. Va fi dată spre adopție când va avea mai puțin de 1 an.

Toate acestea sună destul de groaznic – multă suferință, multă neglijență și puțină iubire. Ar fi fost mai bine pentru acești 3 copii dacă nu s-ar fi născut? Până la urmă, astfel, nu ar mai fi suferit de neglijență, de foame, niciodată nu ar fi fost răniți, niciodată nu ar adormit plângând. Mulți apărători ai avortului consideră că avortul ar fi fost o soluție mai bună decât aducerea pe lume a unor copii nedoriți și ar spune că exemplul de mai sus demonstrează exact punctul lor de vedere.

Dar aceasta este doar jumătate din poveste !

Copiii aceștia sunt adoptați, toți în același timp, de către doi părinți minunați. Părinții lor îi iubesc și îi adoră. Ei le oferă mai mult decât hrană și haine: îi învață să distingă răul de bine, le pupă zgârieturile atunci când se lovesc, îi duc în Disney, îi duc la vânătoare și pescuit, îi învață să meargă cu bicicleta, îi ajută cu temele la algebră și plâng de emoție atunci când îi văd defilând la absolvirea școlii. Sunt o familie; o familie unită și iubitoare. Acești trei copii au ajuns adulți.

Copilul # 1 este acum o puternică și independentă soție de militar. Iubește fotografia și are un băiețel.

Copilul # 2 este acum un bărbat inteligent, căruia îi pasă de cei din jur.  Îi place să citească, să joace jocuri video și are un serviciu care îi oferă satisfacții.

Copilul # 3 a studiat Dreptul și acum este avocată în echipa celor mai buni avocați pro-viață ai țării, Americans United for Life (Americani Uniți pentru Viață). Își petrece fiecare zi ajutând legislatorii din țară și grupurile politice să dea legi care să protejeze și alți copii nedoriți, dându-le șansa de a depăși circumstanțele în care se nasc, așa cum a fost și cazul ei. Copilul # 3 sunt eu.

Aceasta este familia mea. Aceasta este povestea mea. Acesta este motivul pentru care vin la marș.”

(mai jos fotografia Deannei Wallace, mezina din poveste, care este acum avocat, dând interviu pentru CNN, de la Marșul pentru Viață din Washington)

Greșelile mamei ei nu au însemnat distrugerea vieții acestor trei frați – pentru că alții i-au sprijinit. Greșeala nimănui nu trebuie să însemne distrugerea vieții unui copil !

Ea și sute de mii de americani, mai ales adolescenți și tineri, și mai ales femei, au făcut un marș extraordinar de frumos acolo. Imagini poți să vezi Aici

Tu știi vreo femeie care, însărcinată fiind, avea nevoie de sprijin? Poate ai fost sau ești chiar tu aceea. Cunoști vreun copil care deși nu era dorit, acum este lumina ochilor părinților sau bunicilor? Cum ar fi fost viața fără acest copil? Ești tu un supraviețuitor al avortului? Pentru oricare dintre aceste motive sau altele la fel de importante, te aștept pe 25 martie la Marșul pentru Viață, pentru a trezi conștiințe, pentru a face diferența, pentru a fi o voce a celor care nu pot vorbi pentru ei înșiși așa cum ți-ai fi dorit să fie și pentru tine oameni care să pledeze pentru viața ta atunci când erai într-o situație vulnerabilă.

Și m-aș bucura să îmi scrii dacă ai fost sau ești într-o astfel de situație, chiar și anonim, și, dacă vei dori, putem publica chemarea ta sau te putem ajuta. Mai multe voci – mai multe femei și copii reprezentați !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *